Ziceam că ultima zi în Buenos Aires nu o petrecem în Buenos Aires. Asta pentru ca luăm trenul și mergem în Tigre, un orășel în delta râului Parana. Adică nu lângă deltă, fix în deltă. Are și străzi, dar are și râuri-străzi.
-
-
Din amintiri (4). O bucățică de Argentina. Tigre
-
Din amintiri (3). O bucățică de Argentina. Buenos Aires mai pe larg
Ziua doi în Buenos Aires începe devreme, pe la 5 dimineața. Nu suntem noi așa early birds, dar am picat ca două muște în după-amiaza trecută și am recuperat somnul pierdut pe drum. Ieșim după vreo oră pe străduțele din cartier în speranța unei cafenele foarte matinale.
-
Din amintiri (2). O bucățică de Argentina. Întâlnirea cu Buenos Aires
Ajungem la adresă, în poartă se pupă un cuplu, își iau la revedere și el pleacă. Ea se dovedește a fi gazda noastră de Airbnb. Cool, a avut o noapte bună. E prietenoasă și vorbăreață, face cafea în timp ce fumează o țigară rulată, ne povestește despre oraș si foști oaspeți, ne întreabă de drum și de România.
-
Din amintiri (1). O bucățică de Argentina. Dusul
În 2013 prin noiembrie mă apucă iar dorul de ducă sau măcar de ceva planificare, de data asta musai pe alt continent. Spre est sau spre vest nu are așa mare importanță, departe și interesant să fie.
-
Skiathos, insulă numai bună de mers cu bebe
Concediul cu copil mic nu e chiar concediu, așa cum pot confirma majoritatea părinților, ci o deplasare în interes de divertisment, mai ales a picilor. E frumos și foarte fun, face bine la neuroni, dar …
-
De început
Am pomeții înalți. Poate mi i-a lăsat moștenire vreun tătar năvălitor din trecut. Poate mi-a mai lăsat ceva. O genă de nomad, un dor de ducă adânc, fericirea de a fi pe drum. Crezi? Nu știu, ar fi o poveste frumoasă.
Hai Departe 