Valencia în ianuarie. Cu toddler şi furtună

Nici prin cap nu mi-ar fi trecut în ianuarie, când am plecat, că săptămâna la Valencia va rămâne singura ieșire din țară de anul acesta. Aș fi râs și argumentat că avem deja bilete luate și pentru alte părți și, oricum, să fie 15 ani de când nu s-a mai întâmplat una ca asta. 2020 a avut alte planuri, însă, pentru noi toți; și negative, le știm bine, dar și pozitive pentru noi: un bebe nou în familie. Așa că am fost precauți și folderul nostru de poze de anul acesta se laudă cu Buzău, Corbu, Baia de Fier, Bughea de Jos și alte locuri din astea cosmopolite.

Revenind la Valencia, și aici e cu cântec. Avem noi așa un talent să căutăm în sudul Spaniei vreme mai plăcută iarna și nu numai să n-o prea găsim, ca la prima încercare, când Vera avea 10 luni, ci să dăm de ditamai bau-bau-ul de furtună, mama vâjurilor, ploilor și inundațiilor de nu văzuse Spania de mult. Gloria a chemat-o pe furtună și știți că nume primesc doar alea negre în cerul gurii, care jumulesc tot ce prind în cale. Vreo patru zile a ținut bestia, celelalte au fost de revenire: doar înnorat și ceva stropi par lux prin comparație.

Chiar și așa, Valencia e un oraș minunat pentru adulți și copii deopotrivă și am făcut câte ceva super tare în fiecare zi, cu toată vremea supărată. Să mai fi stat, luam la rând împrejurimile, și ele ofertante.

Oceanariul

Încep cu el pentru că e spectacol și poți petrece acolo cel puțin o zi. Situat în Orașul Artelor și Științelor (vezi mai jos), e uriaș și acoperă toate habitatele posibile atât la interior cât și la exterior, de la arctic la tropical, cu acvarii imense, delfinariu, aviar, lacuri și tot felul de ecosisteme reproduse. Chiar și cu furtună, spectacolele de la delfinariu se țin – cred că dresorilor le e mai bine în costumele lor de neopren și în apă decât nouă în ploaie și vânt – dar ne cam îngheață sufletul și nu rezistăm prea mult afară. La interioare, în schimb, ne lăfăim în compania peștișorilor colorați, a rechinilor fioroși și focilor jucăușe și inventăm cu Vera povești distractive cu vietăți marine în rolurile principale (pisica de mare Fluturica vă transmite salutări). Fascinant și pentru copil și pentru noi.

Orașul Artelor și al Științelor

Ciudad de las Artes y de las Ciencias e imaginea emblematică a Valenciei: un complex arhitectural și cultural impresionant, dar în același timp prietenos și îmbietor la plimbări și explorare. Cum avem cazarea în apropiere, ne petrecem mai multe după-amiezi și seri aici, prilej de alergare prin ploaie, poze cu reflexiile în apă și descoperire a spațiilor neconvenționale. Planetariu, muzee, grădini urbane, operă, pod și oceanariu, toate se găsesc aici, într-un spațiu imens, aparte, cu clădiri grandioase și suprafețe deschise. Nu sunt numai spații destinate copiilor, dar provoacă mult imaginația și Vera zburdă cu mult entuziasm în toate părțile, cu toată ploaia.

Grădinile Turia

Râul Turia străbătea orașul, însă în 1957 s-a revărsat așa de rău încât au hotărât să îi devieze cursul. Și au transformat albia generoasă într-un parc imens, cu grădini, fântâni, spații de sport și de joacă de tot felul; opt kilometri de centura verde în mijlocul orașului, una dintre cele mai deștepte inițiative urbane. Ne plimbăm pe jos sau cu bicicleta “de familie”, explorăm locuri de joacă, ne aleargă Vera în toate părțile, sare în bălți, posibilitățile sunt multe. Plus că fiind atât de mare, putem cerceta de fiecare dată altă bucată.

Parcul Gulliver

Gulliver ăsta e un loc de joacă cu tobogane pentru omuleți mari și mici în Grădinile Turia, destul de aproape de Orașul Artelor și al Științelor. E practic un Gulliver întins pe spate pe care te cocoți pe toate părțile ca un pitic respectabil și te cobori pe fund, spate, burtă sau cum poți și vrei, în alunecare mai abruptă sau mai lină, pe tobogane uriașe sau mai mititele, de câte ori te țin bateriile. Vera urcă cu fiecare dintre noi și nu știm care e mai entuziasmat, noi sau ea. Accesul e liber dar închide pe la 17:00, vara probabil mai târziu, trebuie verificat.

Muzeul Științei

Este, pe scurt, un mare loc de joacă cu chestii deștepte, pentru adulți și copii. Totul e interactiv și se bazează pe câte unul sau mai multe principii fizice sau chimice, sau reproduc fenomene naturale. Multe depășesc nivelul de înțelegere ale unui copil de trei ani, dar sunt și jocuri perfect adaptate: construcții cu căramizi din tartan, cu macara funcțională și alte accesorii, circuite cu apă, labirinturi, învățat despre ouăle diverselor păsări și multe altele o distrează pe Vera timp de câteva ore și pe noi pe lângă ea. Dacă nu trebuia musai să găsim activități de interior, probabil nu mergeam aici, dar chiar ar fi fost păcat, merită pe orice vreme.

Bioparcul

Nici nu-i zice zoo, probabil pentru că e următorul pas în sus. Nu vezi niciun gard clasic pe nicăieri, butaforiile care imită stâncile sau alte formațiuni naturale sunt superb realizate, iar animalele stau pe habitate și ecosisteme, mai multe specii în același spațiu (sigur, cu prădătorii separat). Stăm aici de dimineață până după-amiază, luăm și prânzul la restaurantul din incintă, cu mâncare nasoală dar priveliște minunată către “savană”. Nu trebuie ratat în Valencia.

Plajele ciufulite de furtună

Malvarosa, de las Arenas, del Cabanyal, sunt multe opțiuni de stat la soare cu o răcoritoare aproape când vremea e frumoasă. Noi mergem după furtună și explorăm ce au răscolit valurile din adâncuri și aruncat pe plajă. Mormane de alge roșiatice, scoici și pietre de tot felul. Probabil și ceva gunoi, dar e deja curățat. Pititca țopăie ca o căpriță de colo-colo, se ia la întrecere cu valurile, se încurcă în picioare și cade, iar apa o acoperă în nicio secundă. Scurtă primă incursiune pe plajă și supărare mare că trebuie să plecăm deja. Ar mai sta udă până la chiloți, doar doar să mai alerge un pic. Dățile următoare sunt și părinții mai precauți.

Piața Centrală și Centrul Vechi

Îmi plac mult piețele și nu o puteam rata pe cea mai mare, în inima orașului vechi. Pornim într-o dimineață voinicește doar ca s-o găsim închisă, la fel orice în jurul ei. Miercuri nu deschide, cum, nu știați? Ei bine, nu, dar revenim în altă zi și ne delectăm cu tarabele încărcate cu tot felul se mărfuri colorate, cumpărăm și ceva fructe. Ne plimbăm și pe străduțele înguste și pietruite din jur, unde lumea forfotește pe la magazine, cafenele și restaurante sau doar în trecere.

Mercat de Colón

Tot din capitolul piețe, aici, într-o clădire modernistă deosebită, semi-deschisă, găsești mai de grabă obiecte vintage și artsy, bei o cava sau mănânci la unul dintre multele restaurante sau gelaterii. Noi mergem într-o seară, căscăm gura la tot felul de obiecte intersante, mâncăm ceva dulce și pornim mai departe pe străduțele din jur, pline de localuri animate.

Parcul Natural Albufera

Ieșind din Valencia, înspre sud, ajungem destul de repede la o mare zonă verde, cu lac și multe păsări. Vera “pescuiește” cu bețe în apă și facem o plimbare cu barca. Piesa de rezistență a plimbării e ultimul canal prin care trecem, unde agităm o mulțime se rațe guralive și simpatice. Merită o vizită dacă aveți mai multe zile la dispoziție. Ajungem și pe plaja din apropiere, unde ne ocupăm cu aruncatul pietrelor în apă – nu te pui cu preferințele copilului.

Ce? Cum? Unde? Cât?

Zborul. Valencia are aeroport foarte bine conectat de oraș prin metrou. Noi am zburat însă la Castellón de la Plana, la o oră distanță de Valencia, pe un aeroport mititel și nu prea traficat, pentru că am găsit niște bilete ieftine cu Wizzair (925 lei toate trei biletele, doar cu bagaj de mână). Oricum voiam să închiriem și mașină, deci pentru noi a fost ok așa. De fapt, planul era ca în prima zi să explorăm zona din jurul Castellòn, dar ploaia torențială ne-a trimis direct la Valencia.

Mașina și transportul public. Am închiriat o Fiat Panda de la malcorentacar.com direct din aeroport; 7 zile, scaun de copil (nu prea confortabil, însă), doi șoferi, asigurare și 1000 km incluși, 252 euro. Transportul în comun este excelent în Valencia și de câteva ori am folosit autobuzul, de metrou nu a fost nevoie la noi. Am ales, însă, să luăm mașină pentru un plus de flexibilitate și să îi dăm posibilitatea Verei să mai tragă câte un pui de somn după-amiaza între două plimbări sau obiective, fără să fie nevoie să revenim la cazare. N-am folosit-o, totuși, în fiecare zi.

Cazarea. Am ales să stăm aproape de Orașul Artelor și al Științelor pentru a putea ajunge pe jos acolo, deci și la Oceanariu, Gulliver, Muzeul Științelor și partea de final a Grădinilor Turia, ceea ce a fost o decizie inspirată. Cu o mică plimbare ajungi ușor și în Ruffasa, un cartier destul de boem, cu multe cârciumi. Am stat la Valeciaflats Ciudad de las Ciencias, un aparthotel modern. Am rezervat un apartament cu living-bucatarie si un dormitor, dar pentru ca am avut ceva probleme cu infiltrarea apei de ploaie, ne-au mutat într-un apartament mai mare, cu două dormitoare. Confortabile amândouă. Am avut și un mic dejun gratuit, pentru prima zi. 450 euro pentru 7 nopți, rezervat cu o lună înainte (am avut și o reducere parcă). În vecinătate sunt ceva restaurante, un loc se joacă, magazine.

Masa. Chiar dacă am avut bucătărie la cazare, nu am gătit neaparat, dar am pregătit în unele zile micul dejun și câte o salată sau sandvișuri. În rest, oferta de restaurante și tapas bar e imensă și foarte variată în Valencia, cu mențiunea că majoritatea nu are program continuu, ci deschide câteva ore pentru prânz și apoi pentru cină după 19-20:00. Foarte bun ni s-a părut barul-restaurant El Bar, de la parterul aparthotelului și ne-a plăcut mult și la Bodegas Gargallo, care au mai multe locații prin oraș. Vera a fost într-un puseu de creștere, drept pentru care n-a făcut nazuri la aproape nimic; ideal de vacanță.

Perioada. Înțeleg că de obicei vremea în ianuarie e blândă și am avut noi ghinion. Când vom mai merge, vom alege totuși aprilie-mai sau septembrie-octombrie, să prindem și stat la plajă.

Biletele. Am luat bilete online la toate obiectivele, ca să nu așteptăm pe la intrare (în ianuarie nu e chiar o problemă, în alte perioade s-ar putea să fie). În plus, găsești tot felul de combo-uri de intrări și mai economisești câțiva euro când iei împreună biletele.

Comentarii

Un comentariu la „Valencia în ianuarie. Cu toddler şi furtună”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s