Escapadă de 3 zile în Berlin (2). Plimbările

Cred că se cheamă că am avut o escapadă. Nici amoroasă, nici prea aventuroasă, dar oricum escapadă. Am plecat 3 zile la Berlin împreună cu o prietenă, lăsând acasă cei doi soţi şi cinci copii mici (adunaţi de la amândouă, desigur, n-aş face faţă) şi reţelele de suport bonă-bunică. Şi a fost bine. Nu, nu m-am simţit vinovată şi nici nu mi-a păsat foarte tare că ne-a plouat sau a fost frig. Să am grijă doar de mine, să port discuţii neîntrerupte şi să am preocupări importante precum „unde beau următoarea cafea de specialitate” se simte bine tare chiar şi când musteşte geaca de apă şi curge rimelul pe obraji.

Ne-am dus pe relaxare şi plimbare, recunoscătoare că vreo febră nu ne-a anulat în ultimul moment planurile. Povestesc ce am văzut şi făcut. Despre cafenele și alte cârciumi am scris separat, că doar pe acolo am petrecut o parte din vreme.

Centru: impozant, dar cam impersonal

Ajungem miercuri la Berlin în mijlocul zilei. Soare şi frumos, aşa că mergem pe jos de la gară către hotelul din centru, cu o oprire de cafea şi prânz light pe drum. Asta după ce hotelul iniţial ne anulează rezervarea pe motiv de „securitate” (adică de venit din România) în noaptea dinaintea sosirii – vă povestesc mai pe la sfârşit.

Aruncăm un ochi şi la ecluza de pe râu, ne cazăm şi pormim mai departe la plimbare prin centru: râu, catedrala şi insula muzeelor, primăria, turnul, tot bulevardul Unter den Linden cu clădiri măreţe ce găzduiesc muzee, operă, univesităţi şi culminează cu celebra Poartă Brandenburg, unde ne pozăm şi noi ca tot turistul. Sunt impozante şi impresionante clădirile, le vedem doar pe afară, dar te simţi pe stradă ca la muzeu, totul e destul de impersonal. Pentru vibe-ul de Berlin, trebuie să ieşi din zona ultracentrală.

Aproape de poartă traversăm Memorialul Holocaustului (care mai exact e „Memorial to the Murdered Jews of Europe”), un spaţiu de 19.000 de metri pătraţi cu lespezi verticale printre care poţi trece. Terenul e vălurit şi la un moment dat eşti înghiţit cu totul, fără legătură cu exteriorul, iar sentimentul e destul de apăsător, ceea ce bănuiesc că a fost şi intenţia. A reuşit.

Mai departe pe străduţe apar şi cârciumile şi magazinele. Intrăm la Rausch Schokoladenhaus, într-un paradis de praline şi ciocolată de toate felurile şi zicem că revenim să luăm ceva pentru acasă. Evident că nu mai ajungem; nu faceţi ca noi, luaţi ce vă place de prima dată. Mâncăm la ceva restaurant asiatic şi dăm o tură şi pe la Checkpoint Charlie, cel mai important fost punct de trecere a zidului între Berlinul de Vest şi Berlinul de Est. Acum are importanţă simbolică şi, bineînţeles, de oportunitate foto pentru turişti.

Tot Mitte, dar nu chiar în buricul târgului: Berlinul începe să prindă viaţă

Mitte e uriaşul cartier central al Berlinului, ceea ce înseamnă că merge mult mai departe de hub-ul cultural din mijloc, atât spre vest cu Grosser Tiergarten, parcul central ce are şi grădina zoologică, cât şi spre nord cu sub-cartiere de locuit (kiez-uri; zău nu ştiu care e denumirea în română pentru unitatea unui cartier mare).

Joi o luăm frumușel prin kiez-urile astea, întâi în căutare de cafea și mic dejun bun, apoi pentru niște shopping (declarativ eu fără chef de așa ceva, cardul a simțit alta), apoi pentru delectare vizuală cu street art în aleea de la Haus Schwarzenberg. Berlinul e plin de murale superbe; poți să petreci multe zile la “vânătoare” de artă stradală autentică, nu mâzgâlici abuzivi. Toate astea pe ploaie mărunțică și pătrunzătoare la oase, cu pauze de interior pentru uscat geaca.

Tot în Mitte ajungem vineri și la Memorialul Zidului Berlinului. Acum e un spațiu verde și îngrijit pe locul zidurilor și a zonei tampon dintre ele, cu “ziduri” simbolice, multe puncte de informare, cu poze din diverse perioade de “dezvoltare” a construcțiilor și cu câteva povești de evadare. Există și o capelă în care se slujește. Oricât ai citi, e greu de cuprins enormitatea situației și dramele oamenilor care au trăit-o. Poate pentru noi nu sunt așa de străine poveștile, având în vedere istoria noastră recentă și ce au trăit multe familii.

Prenzlauer Berg: cartier elegant, cică prietenos cu părinţii care vor, totuşi, viaţă socială

După vizita la Memorialul Zidului Berlinului o luăm mai departe pe bulevard şi intrăm în Prenzalauer Berg prin una dintre cele mai pitoreşti străzi, Oderberger. Clădiri restaurate, cafenele şi restaurante, boscheţei decorativi şi magazinaşe butic, un vibe excelent. E vis-a-vis de Mauerpark, unde înţeleg că vara e loc de adunare la socializare, cu târguri, concerte şi alte nebunii.

Am citit că e plin de cafenele kids friendly, locuri de joacă şi alte facilităţi pe care în general le super apreciez. Nu le testez acum, nefiind cu piticii, dar îmi place feelingul de pe străzi. Cică nu mai e cool cartierul, s-a şi scumpit foarte mult, dar nici eu nu mai sunt la capitolul student sau young professional.

Bănănăim pe străzi, intrăm în magazine, ne întâlnim cu o cunoştinţă ce locuieşte de curând la Berlin să livrăm nişte mici produse româneşti şi ne mai învârtim pe nişte străzi. Greu să punctez ceva anume, dar e genul de plimbare cu curiozitate şi ochii larg deschişi pe care îmi place să o experimentez oriunde merg.

După-amiaza o petrecem la KaDeWe, despre care am povestit în articolul despre cârciumi, deşi el e Mecca shoppingului de fashion. Dar noi ne ducem pentru mâncare. E în alt cartier, mergem inclusiv cu double-decker-ul până acolo.

Friedrichshain: industrial, artsy, în rapidă dezvoltare, pare-se cu cele mai bune cluburi

Nu că vizităm cluburi, dar ajungem prin acest cartier parte din fostul Berlin de Est în două rânduri. Întâi aproape pe întuneric şi ploaie torenţială să vedem East Side Galery, o galerie în aer liber cu peste 100 de murale pictate pe o parte conservată din zid. Probabil cel mai cunoscut este Sărutul, ce îi înfăţişeză pe liderul sovietic Leonid Brezneh şi preşedintele Germaniei de Est, Erich Honecker, într-un sărut „frăţesc”. Şi să-şi cumpere Mădă încălţări, că, nah, prea multă apă. Şi nu se cade să stai cu picioarele fleaşcă la cină.

În sâmbăta plecării mergem să luăm micul dejun la Silo, tot în Friedichshain, apoi căscăm ochii la piaţa de sâmbătă din piaţeta alăturată. În general mâncare, dar şi ceva artizanat şi alte chestii, lumea din cartier, o bucăţică de viaţă cotodiană. Dăm o tură, ne place atmosfera.

Până la gară mai intrăm în magazinaşe tip butic să mai luăm câte ceva pentru copii (ador să petrec vreme în magazine de jucării şi cărţi pentru copii unde nu abundă plasticul) şi vedem şi multe cârciumioare vegane.

Kreuzberg: cartier hip, artă stradală, multe cârciumi; n-am explorat suficient

E unul dintre cartierele cool ale Berlinului (acum administrativ unit cu Friedrichschain) cu aceeaşi poveste: întâi zonă pentru imigranţi, squatters (am învăţat şi eu recent cuvântul şi nu i-am găsit echivalentul în română; e vorba despre persoanele care ocupă o propietate, de obicei abandonată, fără drepturi legale), apoi studenţi şi artişti. Iar când zona capătă un aer dezirabil, apar cei cu posibilităţi materiale mai ridicate, chiriile cresc, se dezvoltă mai multe business-uri. Zona e în proces de gentrificare. Cred că e un proces firesc, nu neaparat minunat pentru rezidenţii iniţiali, dar zonele care se se dezvoltă astfel devin extrem de atractive pentru cei aflaţi în vizită. Vibe boem, multicultural, multe baruri şi locuri de socializare, artă stradală; e de plimbat pe aici. Doar că noi ajungem cam pe întuneric şi ploaie, trebuie să repetăm.

Ajungem prin Bergmannkiez , în zona de vest a cartierului, considerată mai burgheză şi, pe lângă căscatul ochilor pe străzi, intrăm la Marheineke Markthalle, o piaţă combo de produse şi locuri de luat masa. Îmi cam pare rău că n-am rămas un pic la cava bar-ul din colţ.

Tot la o piaţă, de data asta mai turistică, adică mai mult locuri de mâcancat acolo decât standuri cu produse, ajungem şi în partea de est a cartierului, aproape de râu. Depre Markthalle Neun am povestit în celălalt articol despre Berlin; bine intră un pahar de proseco într-o după-amiază ploiasă.

De aici e o plimbare nu prea lungă până în Friedrichshain, trecând pe Podul Oberbaum. Plouă şi e deja întuneric când ajungem, dar oricum e arătos podul. Şi foarte aglomerat.

Mă uit acum din nou la ce am făcut în Berlin şi îmi dau seama că am stat mult pe străzi şi în cafenele, ceea ce îţi doresc şi ţie când ajungi! 🙂

Ce? Cum? Unde? Cât?

Zborul. Ryanair, cu bagaj de mână din ăla mai măricel fiecare şi cu locuri cumpărate, 80 de euro de căciulă. Orar de zbor super decent. Ştiu că alţii sunt supăraţi pe ei, eu n-am avut niciodată probleme cu Ryanair. Am alţi „clienţi”.

Cazarea. Am stat la Capri by Fraser, într-un studio cu chicinetă pe care l-am rezervat în dimineaţa plecării, din aeroport. Fix în centru, ajungi uşor pe jos la zona-muzeu a Berlinului şi cu mijloace de transport spre cartiere. N-am ce să-i reproşez: e un hotel dintr-un lanţ mare şi livrează pe aşteptările pe care le ai în condiţiile acestea: curăţenie, confort. E, totodată, destul de impersonal. Am ajuns aici pentru că cei de la Limehome Berlin ne-au anulat rezervarea plătită în avans chiar în noaptea de dinaintea plecării pe motiv de „securitate” (am înţeles noi că despre România era vorba, unde creşteau tare cazurile de covid; le trimisesem, totuşi, certificatele de vaccinare) şi au ridicat frumos din umeri când le-am cerut o soluţie. Am primit în vreo 2 zile banii înapoi cu ajutorul celor de la Booking, dar ţin să îi fac de râs un pic aici chiar dacă arată bine şi au review-uri foarte ok; client service-ul lor a fost inexistent. Aş recomanda să îi evitaţi.

Transportul în comun. De la aeroport am luat trenul spre şi din Berlin, de la două gări diferite. Sunt dese trenurile şi biletul e 3,8 euro (noiembrie 2021), incluzând si mijloacele de transport din oraş timp de două ore. Prin oraş ne-am luat abonamente de 24 de ore (8 euro); distanţele sunt mari, nu merge doar pe jos. Partea bună e că se numără orele de când ai validat prima oară abonamentul.

Comentarii

Un comentariu la „Escapadă de 3 zile în Berlin (2). Plimbările”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s